SECTORUL B

Un sincer la multi ani pentru Progresul la aniversarea a 66 de ani ! Sa speram in viitoarul acestui club minunat, LA MULTI ANI !

Nu pot uita meciul Craiova-Progresul cand am pierdut campionatul in ultima etapa.A fost extraordinar cum un stadion arhiplin ne-a sustinut frenetic.
Hai Progresul!..sa vina investitorii..sa ne intoarcem in Cotroceni

Multumesc Progresului ca m-a facut baiat mare.

Cheers!

PS: Revin si cu amintiri.

Imi amintesc de meciul FC National Bistrita cand scorul era 0-0 pana in minutu 88, si golurile lui Griffits, si a celuilalt jucator care nu mi l amintesc din pacate, au ridicat tribunele in picioare.A fost unul dintre cele mai frumoase meciuri pe Cotroceni.Insa nu avem nevoie sa ne intoarcem pe Cotroceni, sa faca BNR camata cu noi:P daca gasim un investitor destept, facem in Berceni un stadion de 4000 de locuri:) f tare:P si nu ar costa mai mult de 1 milion de euro:P La multi ani PROGRESUL…dar fara suparare eu prefer FC NATIONAL, deoarece cu..FC NATIONAL am cunoscut aproape locul 1, finale de Cupa Romaniei, cu Progresul eu am prins doar liga a II -a si Liga a IV-a.

Mi-amintesc cu drag cum am batut RAPID cu 3-1 si am promovat in liga 1.VLAD MARICA e numele care imi este drag intotdeauna.Un progresist adevarat care avea o maiestrie la loviturile libere ,stiam ca urmeaza un gol 90 % asa maestru era.TEVI alt super atacant,poate cel mai productiv,el mi-a deschis pofta de fotbal in parcul cu platani!LA MULTI ANI PROGRESUL,si revenire grabnica in liga 1.

LA MULTI ANI !SA NE REVEDEM CU TOTII PE MARILE STADIOANE ASA CUM O FACEAM PE VREMURI NU DEMULT !

imi amintesc cu ce placere veneam la antrenamente,cu ce placere jucam meciurile,cu ce placere imi petreceam timpul alaturi de ceilalti colegi si de suporteri,imi amintesc,imi amintesc…pacat

imi amintesc meciul cu rapid, cand am revenit de la scorul de 3-0 in ultimele douazeci de minute. de asemenea imi amintesc cand am batut Dinamo 5-1! La multi ani Progresul!!!

Vlad Marica, Ion Apostol, Emilian Tevi, Victor Ene, Mihai Stoica, Cezar Zamfir, Marin Duna, Ionel Adam, Constantin Garjoaba, Radu George, Teodor Beldie, Dorel Purdea, Liviu Ciobotariu, Petre Marin, Mihai Stoichita, George Pena, Cristi Nita, Dumitru Bolborea, Viorel Mateianu, Mircea Sandu, Dudu Georgescu, Paul Popescu, Titus Ozon, Nicolae Oaida, Petre Mandru, Alexandru Caricas, Gino Iorgulescu, Victor Mafteuta, Aurel Mandoiu, Marin Moraru. Si multi, multi altii pe care ii rog sa ma ierte pentru ca nu i-am amintit.
LA MULTI ANI, PROGRESUL, SPER SA MAI AM OCAZIA SA SCRIU ACELASI LUCRU SI ANUL VIITOR PE VREMEA ASTA!

aveam vreo 7-8 ani si mergeam cu tata si bunica-miu pe cotroceni…mi-a facut cadou marin duna tricoul dupa meci la vestiare…batuse fc national pe brasov(care brasovul aveau ca sponsor psd…jucau cu trandafirii pe piept) cu 2-0 sau 3-0….2 goluri cristi vasc dupa ce tot meciul l-a facut praf halagian:) Vremuri frumoase FORZZA PROGRESUL

Printre cele mai bine intiparite amintiri legate de echipa noastra: imi aduc aminte de meciul cu FC Bruges, din toamna lui 1996. Era primul meci in nocturna pe Cotroceni, mai fusesem la cateva meciuri inainte, dar asta a avut ceva special. Era intrarea libera, tin minte ca s-a umplut tot stadionul , inclusiv partea cu iarba de deasupra tribunei a 2-a care vine cam in acelasi unghi cu tribuna, pentru ca inca nu se construisera lojele.
Eu am stat in galerie care pe atunci era la peluza fara tabela; imi facusem primul steag de fluturat, ceva oribil, era o panza bleu pe care dadusem eu niste modele indescifrabile cu un creion albastru, dar eram foarte mandru de el.
Tin minte si daca ma trezesti din somn echipa tip din perioada aia: Stefanescu – Zegrean, Ciubotariu, Sburlea, Vochin, Petre Marin – Moisescu, Potocianu, Vasc – Duna, Radu Niculescu. Rezerve erau Adam, Albeanu, Marian Savu… Antrenor: Florin Halagian! Care avea o voce de cred ca il auzeai si de la 2 statii de tramvai cand tipa la jucatori, si care, se zice, impunea o disciplina de fier! (ce bine ar fi sa fi fost asa si in cazul altei entitati de langa aceasta echipa, dar sa nu deviem…)
Pacat ca a fost 1-1, iar in tur belgienii castigasera cu 2-0 si s-au calificat. Meciul asta m-a facut definitiv suporter bancar. Abia incepea sezonul 1996-97, un sezon de referinta in istoria acestui club, in finalul caruia am pierdut in doar 4 zile cupa si campionatul in fata Stelei.

Ce vremuri…

Si revenind la sezonul 1996-97, sa va povestesc cum am vazut eu cele trei meciuri importante din finalul de sezon.

Intai a fost, prin mai, semifinala de cupa cu Dinamo, care s-a jucat pe 23 august. Am fost la meci cu taica-miu; eu eram clasa a 8-a si nu prea im puneam problema sa merg singur , iar galeria noastra de atunci (cu Sobolanu si oamenii lui, Bitza si alcoolistii, ehe, cersetori dar ce vremuri frumoase!) nu reusea sa faca deplasari, nici macar cele bucurestene.
Asadar m-am dus cu taicamiu si am stat la tribuna 1. Cand am ajuns in stadion, spre marea mea uimire am vazut ca exista o galerie a Nationalului chiar maricica de vreo 100 de oameni, care stateau la tribuna 0 si ne despartea un gard, asa ca n-am putut sa ajung la ei. La noi venise deja Razvan Lucescu. I-am batut cu 2-1 pe caini, si am mers in finala cu Steaua, care castigase la Pitesti in fata Craiovei. Ma ofticam ca nu sunt langa galerie ca sa ma pot bucura in voie cu ai nostri. Imi venea sa sar in sus de bucurie , in ciuda lu’ taica-miu care e dinamovist, si care tot comenta impreuna cu alti cetateni dinamovisti care stateau in jurul nostru. Ziceau ca Nationalul are putini suporteri, ca nu se poate domne sa se duca astia in finala ca o sa fie gol stadionul, ca era mai bine o finala Dinamo-Steaua, dar spre oftica lor si spre bucuria mea, noi urma sa intalnim Steaua peste cateva saptamani.

Finala cupei s-a jucat intr-o miercuri, iar sambata urma sa jucam cu ei pentru camponat. De data asta am intrat in sectorul galeriei noastre impreuna cu cativa prieteni pe care i-am tarat dupa mine. Am stat la tribuna 1, in stanga tribunei 0. Eram maxim 150, iar stelistii cata frunza si iarba, aveau o galerie de cel putin 100 de ori mai numeroasa vis-a-vis la tribuna a 2-a. Din pacate pentru noi mi-aduc aminnte ca ne-au tras repede doua goluri, si Nationalul s-a taiat. Cei din jurul meu s-au pleostit si ei, n-a mai cantat nimeni nimic, si intr-un final s-a terimat 4-2 pentru Steaua. La sfarsit ros-albastrii primeau cupa de la presedintele Constantinescu, iar noi plecam acasa dezamagiti.

Sambata in Ghencea, era etapa a 33-a daca nu ma insel, iar Steaua era in fata noastra la un puct. Daca ii bateam, eram ca si campioni. Am plecat de la stadion impreuna cu inca cativa , am luat troleul de la academie. Eu eram iesit pe geam fluturand un steag bleu-albastru, spre uimirea multor suporteri stelisti care se intreptau spre stadion (uite ma, si Nationalu are suporteri!). Odata ajunsi la Ghencea, am ascuns steagul cum am putut, si neavand nici un ban la noi, am incercat sa intram gratis cu galeria Stelei. Asa erau vremurile atunci, galeria lor se strangeau cateva mii in fata stadionului, apoi ii lasau sa intre fara bilet. Si am ajuns in mijlocul unui grup foarte compact de oameni, asteptand sa intre. la un moment dat, jandarmii au inceput sa impinga din spate, si lumea s-a calcat efectiv in picioare, cei din spate au cazut peste mine, iar eu peste cei din fatza, pentru ca nu aveai loc unde sa pui piciorul. Trecand peste faza asta, am intrat in peluza, apoi am sarit gardul la tribuna a 2-a, si ne-am reunit cu alti cativa bancari in coltul tribunei a 2-a, catre peluza cu tabela. Acolo l-am vazut pt prima data pe nea Cristi Oantza. Apoi s-a umplut stadionul, 30.000 de stelisti sau cati incap in stadionul ala, noi vreo 15 oameni, dezorganizati, era imposibil sa te faci auzit cumva. Ai nostri au jucat slab, si au reusit sa piarda si meciul decisiv pentru titlu, asigurandu-si totusi locul 2 si participarea in cupa UEFA. In ciuda acestor infrangeri, imi aduc aminte cu placere de perioada respectiva, atunci m-am format ca suporter al acestei echipe, si am descoperit bucuria de a veni la meciuri in Cotroceni.

Tatal meu este progresist inca de la infiintarea clubului, si mi-a transmis si mie aceasta afinitate. Cand eram copil, locuiam la cateva minute de stadion, insa eram in general pasiv, mergand la meciuri doar cand avea timp taica-miu sa ma duca. Pe atunci imi placea albanezul Albert Duro, singurul argument pe care-l aveam fiind jocul sau barbar. Dupa aceea aveam sa-l simpatizez pe Sergiu Radu, era un atacant ale carui calitati le apreciam, iar fizicul sau astenic a declansat in mine un sentiment de solidaritate, avand aceeasi constitutie ca subscrisul. Golul din penalty din deplasarea de la Tirana din UEFA il priveam ca pe o izbanda glorioasa. Facand un salt in timp, imi placea portarul Radostin Stanev, din 3 motive mari si late: 1.era portar, postul meu preferat; 2.apara binisor; 3.era dintr-o tara ce-mi place enorm, precum apropiatii mei stiu. Apoi…
…Acum patru ani si catea zile am inceput sa vin constant la meciuri pentru a incuraja echipa favorita. Am gasit un colectiv format, in care m-am integrat, si eram onorat si fericit sa fac parte din el. Imi aduc aminte prima deplasare la care am fost, imi aduc aminte ultimul meci acasa la care am fost. Imi aduc aminte toate meciurile in care am fost atat de aproape…aproape de castigarea cupei, aproape de participarea in Intertoto, daca reuseam un rezultat bun in fata lui Dinamo la Ploiesti (si ce deplasari frumoase ar fi fost). Imi aduc aminte frigul de la Iasi, cand la cantecele cu batai din palme imi insoteam cu privirea mainile sa verific daca se ating – de simtit nu le mai simteam; tin minte deplasarea de la Stiinta Bacau, cand ningea cu bulgari, Paulinho a marcat cam dupa o ora de joc daca nu ma insel, avantaj care a ramas “inghetat” pana la fnalul partidei, final dupa care jucatorii au venit langa noi in tribuna, a fost un moment memorabil; imi aduc aminte determinarea duelurilor aeriene in care se angaja Oprsal, ce parea desprinsa dintr-un sport atat de important in tara sa, hocheiul; tot legat de darzul fundas ceh, tin minte primul sau gol marcat in Cotroceni, impotriva Sportului Studentesc, scor 3-0, cand a sarbatorit reusita sprintand la gard pentru a se bucura alaturi de noi; tin minte cand ne-am intalnit in tren dupa victoria de la Botosani cu Bajenaru si Sandu; imi aduc aminte de sariturile spectaculoase ale lui Cristi Popescu, de devotamentul sau, de bucuria sincera pe care o arata jucand in Cotroceni, fapt ce-mi sporea si mai mult fericirea de a veni la stadion si a incuraja echipa; apoi am avut sansa de a-l cunoaste pe Cristi Popescu si in afara stadionului si marturisesc ca imi este tare dor de o iesire ca-n vremurile bune la care sa fie si el prezent; tin minte ca acum un an si ceva am urmarit turul ciclist al Flandrei alaturi de Egon Wisniowski, a castigat un compatriot de-al sau si am sarabatorit in centru, si el imi lipseste…si bineinteles, imi amintesc cu drag fiecare deplasare facuta alaturi de prieteni, fiecare noapte alba in tren, fiecare conversatie la o bere, fiecare intamplare prin care am trecut impreuna (sa le enumar aici pe toate ar fi de dimensiunea unui roman) fiind uniti de aceasta pasiune comuna, imi amintesc si imi este dor, si regret ca nu am putut continua acest drum imprevizibil ce-l are de strabatut un suporter progresist, cu bune si rele, fie ca viitorul sa rezerve clubului si celor ce-l iubesc mai multe suisuri decat coborasuri, o ascensiune lipsita de oprelisti ar fi mai mult decat meritata. Multumesc anticipat pentru atentia citirii acestor randuri, mai multe decat credeam la inceputul scrierii mesajului, cu mult mai putine fata de cate aveam de spus, probabil am omis destule lucruri ce trebuiau mentionate.

Claudiu, fii tare!
In orice om exista resurse nebanuite si capacitatea de a se redresa indiferent de cat de greu i-ar fi!

baiatul cel mare este a 4 generatie de progresisti din familie . la amandoi ne este dor de cotroceni si de progresul . claudiu cred ca tu il cunosti pe stefan [fimiu ]cred ca ati fost inpreuna la acele deplasari [botosani si bacau ]. amandoi am scris pe net la cel putin 6 potentiali investitori dar nu am avut noroc , poate reusim inpreuna sa gasim un investitor daca fiecare dintre noi ar scrie cel putin 2 email pe internet

@Iulian Oanta
Si eu am fost la acel meci (aveam 15 ani atunci) dar nu-mi aduc aminte numarul spectatorilor de pe stadion. Ii spuneam baiatului ca in tribune eram cel putin 10 mii de suporteri progresisti. Sper ca nu ma insel.

Pentru mine dubla aceea cu Heerenveen a fost cea mai frumoasa amintire. Tin minte ca avusesera dubla cu Tirana si facusera 2-2 acolo dupa ce dominasera clar. Acasa a fost 1-0, dar fara emotii. Stiu ca erau la concurenta cu Rapidul care trecusera 5-1 la general de Gorica. A urmat tragerea si…Heerenveen. Echipa grea, ii urmaream saptamanal la Eurogoluri pe Eurosport si erau un fel de echipa spectacol in Olanda. Unii joaca si acuma la cel mai inalt nivel: Daniel Jensen,Erik Edman,Petter Hansson sau Mika Vayrynen(numarul 10 de azi a lui Heerenveen). Rapid cazuse cu Vitesse si imi amintesc ca se dadeau reportaje peste reportaje cu stadionul din Arnhem(Nanu nu jucase ca era accidentat mi se pare).
Meciul tur a fost un soc-stiu ca se dadea pe TVR…Rapid pe TVR1 si Fc National pe TVR2. Taica-miu mai mult se uita la Rapid(el tine cu FC Arges-haha), dar mai muta si la FC National. Am vazut destul de mult din meci oricum si golul de 3-0 marcat de un jucator care ziceam ca va deveni un mare international-Adrian Olah. Bucuria a fost si mai mare cand Rapid a inscris la Arnhem si a facut 1-1. Imi doream mult atunci sa stranga echipele din Romania puncte si sa fim la un nivel mai superior(desi acum pot spune cu mana pe inima ca nu jucam fotbal nici ce jucam in 2002 cand ne bateam uneori in tururi preliminare cu albanezi sau maltezi). Returul era o formalitate si totusi olandezii au luptat pana la moarte ca sa rastoarne rusinea de la Bucuresti. Totusi, Progresul a aratat ca nu degeaba castigase acasa asa de usor si a castigat la general 3-2. Rapidul nu a reusit sa faca la fel si a pierdut 1-0 la Bucuresti. Ramanea doar Progresul in cupele europene-o adevarata mandrie.
Eram increzator dupa dubla cu Heerenveen ca totusi daca ai scos o echipa din elita campionatului olandez poti face la fel cu una care nu facea un campionat intern asa de grozav. Totusi, valoarea francezilor era prea mare si a facut diferenta. Ambele partide castigate de francezi care totusi apoi erau scosi de Boavista. Dupa sezonul anterior al Cupei Uefa, sezonul 2002-2003 a fost cel mai frumos din care vazusem. Eram fericit in anii aceia pentru ca echipele romanesti erau la nivelul lor adevarat.
Cred ca Progresul este una din putinele echipe din Romania care au jucat cu adevarat fotbal in ultimii ani. Totodata, cred ca fanii Progresului nu sunt niste fanatici care sustin echipa asta pt ca e e in trend sau cool ci pentru ca sunt adevarati iubitori de fotbal.
Ceea ce fac acum aproape toate cluburile din primele ligi din Romania pot spune ca nu este fotbal-nici pe teren, dar nici in afara lui. Ce nu pot intelege ei e ca fotbalul aduce un castig care simti ca il meriti.
Toti cei implicati in managementul Progresului in perioada 1995-2006 au facut o treaba extraordinara pt ca pe teren echipa a jucat fotbal, transferurile au fost facute cu cap(cei mai buni straini care au jucat in Romania la Progresul au fost), salariile se plateau la timp si nu era circ la TV ca la Steaua, Dinamo, Rapid si alte cluburi cu “pretentii”.
Indiferent ce se va intampla, si daca palmaresul va fi distrus…ideea acestui club nu va inceta sa existe-primul club din Romania dupa 1990 care facea FOTBAL. Poate vine intr-o zi un nenea(sau mai multi) cu experienta si cu un suflet mare si ne ajuta sa readucem clubul asta acolo unde ii este locul-in cupele europene!

PS: 1. Nu pot sa uit meciurile de la Cupa Stalinskaya-chiar erau tari, mai tin minte ca si Dan Petrescu jucase intr-o editie. Nu imi mai amintesc toate detaliile din fiecare an, dar chiar erau o placere in lunga pauza competitionala de atunci.
2. Daca aveti ceva poze de la meciurile din Cupele Europene sau de la Cupa Stalinskaya-puneti ca vreau sa-mi reamintesc de tinerete(is batran la 20 de ani).

primii cei mai buni straini-ca nu pot sa nu recunosc ca strainii de la CFR si Vaslui is foarte buni si urca media campionatului.

@Alex
scuze din nou-am uitat sa scriu ca fusesem trasi sa jucam cu PSG desi toate optiunile erau criminale: FC Porto si Celtic au jucat finala, Slavia Praga parea mai simpla optiunea, dar si ajunsesera pana in optimi

primul meci la care am fost, fc national – inter sibiu, 3-1, pe stad 23 august, in ’95. am aparut si la tv cu un steag apoi am mai prins meciuri frumoase, gen 2-0 cu cernomoret odessa, 1-0 cu partizan belgrad, un 2-1 cu steaua in cotroceni, gol radu niculescu in min 90 cu un stad plin de stelisti si cu un mic grup de progresisti la peluza dinspre vestiare, o “deplasare” in regie terminata tot cu o victorie in min 90, 0-3 cu steaua, cand jubila lacatus si galeria lor era in dreapta trib I pe fostul 23 aug … din fata televizorului imi amintesc doar 2 meciuri Mari: 3-0 (3 goluri duna) si 1-0 (gol ciobi), ambele in deplasare la Dinamo. plus calificarile in uefa, echipa minunata luata de halagian de pe ultimul loc, ajunsa vicecampioana in acelasi sezon!! am mai fost pe stadion si la meciurile cu heerenveen, cu psg … au fost niste ani frumosi, primii mei ani in fotbal.
soarta, anturajul, atractia unui grup mai animat decat cel din cotroceni, o atmosfera mai aproape de ce visam eu sa fac ca suporter, m-au facut sa migrez pe alt stadion din capitala prin ’98, insa o simpatie pt progresul a ramas peste ani, si cred ca va mai ramane mult si bine.
in prezent, incerc sa fac tot ce pot ca lumea sa auda de fosta fc national, sa nu uite ca echipa NU a murit, ca ea exista, prin copii si prin fani, si joaca pe maidane in liga a IV-a.

Sa dea Domnul Dumnezeu sa ajungem acolo unde eram !

Ma bucur sa pot ura si eu Progresului LA MULTI ANI !
Ma bucur sa vad ca mai exista suporteri ai acestei grupari, care a activat si sub numele FC NATIONAL (si am iubit-o la fel de mult), mult mai tineri decat mine.
Din acest motiv am sa va dau cateva nume de jucatori ai acestei echipe din anii ’60 – ’70, pe care i-am cunoscut si care iubeau aceasta echipa ca niste suporteri:
- Mandru ( a fost si portarul Nationalei in 2-3 meciuri )
- Viorel Popescu ( “MANUTA” – avea mainile scurte chiar si pentru un om destul de mic de statura – am inteles ca astazi este Director general de Banca Ciomerciala – i-a dat un gol cu bolta, cu care a si castigat Progresul in finalul meciului, lui Haidu, portarul Stelei de 2m, -meci in nocturna pe stadionul Republici- acolo unde acum sunt garajele de la Casa Republicii = Paltul Parlamentului)
- Caricas – Ionita (fundasi centrali) – Soare (“Roca” – fundas stanga)
La un meci cu Rapid pe 23 August ( ce cuplaje erau ! )i-a spus lui Bebe Nasturescu, la inceputul meciului:”Bebe, sa nu faci fite ca te rup le la jumate !”. Peste aprox.10 min., ia o minge Bebe, aproape de centrul terenului, o da prin dreapta lui Soare si, ca sa nu-l prinda, sprinteaza pe zgura pistei de atletism. Ghinion ! A alunecat si si-a julit gamba piciorului drept care a inceput sa sangereze usor. Cand a revenit pe gazon, Nasturescu repeta, ca pentru el :” Aoleu Bebica ! Te-a rupt asta Bebica ! Aoleu Bebica !….” Soare s-a apropiat de el si i-a strigat:”Nu mai plange ba, ca te-am avertizat !” – cu toate ca nici nu-l atinsese. Bebe a replicat:” Da ma ! Da nici nu m-a durut!” la care l-a bufnit rasul si pe Soare si pe noi, toti copii de mingii din preajma.
Voi continua.
LA MULTI ANI PROGRESUL ! LA MULTI ANI PROGRES-ISTI / FC NATIONAL-ISTI !

Amintiri, amintiri…., din pacate cred ca pana aici a fost ! Vrem, speram, dar NU PUTEM !! Nimeni parca nu a fost crescut in Cotroceni, nimeni nu a facut bani multi in Cotroceni…,caractere zero-0 !! Lista e ffffff lunga ! Ce rost are sa-i pomenim ? Ponta acum se da stelist…., de cand? ca alerga cu tricoul nostru, pe care scria :FC.NATIONAL. CAMPIOANA !! ALOOOO, se poate mai micule…? etc, etc…

stiu ca multi dintre voi isi aduc aminte, pana la urma, de un scor teribil in ghencea, cand echipa noastra a condus la un moment dat cu 4-0, castigand meciul cu 4-2…la meciul ala, tata, de la care m-am “intoxicat” cu microbu’, a innebunit de bucurie. Si hai sa ne aducem aminte cum le-am stricat prezentarile echipelor, inainte de inceperea campionatelor lor, celor de la A.C. Milan, pe ceata aia de infern, (scor 2-5) si celor de la Valencia (scor 0-1). La ei acasa, umilindu-i poate si din intamplare, dar umilindu-i,…stricandu-le inceputul!
Viata merge inainte. Intr-o tara in care a trai inseamna a ne ocupa tot timpul, noi, ingerii bleu-albastri ne gasim resursele interioare sufletesti de a visa si a spera intr-o cauza mai buna.
Speram, si eu, si tatal meu, ca se adevereste zvonul conform caruia “unul de-al nostru” depune eforturi, demne de apreciat dealtfel, de a scrie o istorie a clubului,…ar fi minunat! Iar daca este asa, stiind ca sunt destul de mari costurile de editare si implicit tirajul va fi unul simbolic, m-as bucura sa aflu ca este adevarat acest zvon. Cartea ar deveni pentru noi una dintre cele mai de pret, cu siguranta, asa cum ar fi si pentru voi. Stiti ceva despre acest subiect? Multumesc, si la cat mai multe amintiri frumoase pentru fiecare dintre NOI!

Nu se intampla nimic cu echipa cu stadionul ? Se pare ca nu ne mai vrea nimeni…, din pacate si pt noi dar si pt fotbalul romanesc. Dezamagit total !

VRAJEALA SI MANGLEALA…, NU AVEM INVESTITORI SI BASTA ! TOHANEANU E PIELE…, IAR IACOV STA LA COLT SA IA BANII DE LA TIMISOARA, IN CONDITIILE ASTEA, CUI SA INCHIRIEZE BANCA ,COMPLEXUL !?? SE FAC ECHIPE SI TERENURI PESTE NOAPTE, VEZI CHIAJNA, BRANESTI, STEJARU, SI ALTE “NUME GRELE”, KAKA MAKA..,SPERAM SI VORBIM….

e o ipoteza ca pe cotroceni sa joace branesti in liga I

Imi amintesc cu bucurie (si un pic de mandrie) de depalsarile facute in perioada 2004-2007, majoritatea cu trenul. Plecatul aiurea prin tara fara prea multi bani in buzunar dar alaturi de cei mai de incredere prieteni de drum – era bine!

Ne intalneam la panou in gara, luam niste peturi, ne urcam in tren unde ne convenea cel mai bine, ocupam niste compartimente, negociam cu nasul (ba ca ne da jos la prima, ba lua banii din prima), vorbeam, radeam, dormeam (erau deplasarile lungi in care trebuia sa petreci 2 nopti la rand pe trenuri), ajungeam la destinatie, vizitam, ne plimbam sau nu aveam timp si mergeam direct spre stadion unde incepea cu totul alt film. Va urma.

PS: Daca va juca Branesti pe Cotroceni ma gandesc ca oricum la liga a 4-a pot sa merg la meciuri si cu interdictie.

Salut,

Ce se mai intampla cu echipa?.. Mai stie cineva ceva?..Baietii se mai antreneaza sau…? Despre finantare nu cred ca are rost sa intreb..

pana la urma stie cineva de o carte despre Progresul?

@Progresist
ASA CRED SI EU ! SUNTEM APROAPE DISPARUTI SI NU CRED CA VOM MAI REVENI !